Antoniu Martin, istoric și analist politic: Românii și inteligența socială
Conform specialiștilor în psihologie și științe comportamentale, există multiple forme de inteligență umană. De la inteligența cognitivă, la cea adaptativă și până la cea erotică, toate converg spre cristalizarea unei personalități puternice și echilibrate. Fără a intra în substraturi psihologice, putem considera că una dintre formele de inteligență extrem de utilă în definirea rolului individului în comunitate este inteligența socială. Acesta dă măsura integrării persoanei în diverse medii de viață, ajută la performanță în profesie sau relațiile cu ceilalți. Mai mult, stabilește un tip de climat social, în cadrul căruia oamenii trăiesc, iubesc, evoluează. Nu spunem așadar lucruri mari când afirmăm că inteligența socială reprezintă un veritabil barometru din perspectiva de mai sus.
La o privire atentă asupra societății românești actuale , barometrul respectiv nu reflectă parametrii adecvați. Cu alte cuvinte, comportamentele publice dar și cele private ale majorității românilor nu dau măsura unei inteligențe sociale corespunzătoare. Românilor le lipsesc capacitatea de agregare în jurul unor proiecte majore, preocupările de natură altruistă, abilitatea de a realiza și acționa strategic și chiar empatia pentru semenii lor de cele mai multe ori. Explicațiile rezidă evident în trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat, în faptul că nu prea am avut o elită aristocratică preocupată să emancipeze poporul, într-un tip de mentalitate slugarnică etc. Chestiunea fundamentală este că nici în prezent nu facem ceva relevant în sensul cultivării inteligenței sociale cetățenilor, ba chiar din contră, parcă toate lucrurile converg pentru debusolarea celor mulți