FLORIN DOROȚIU, PREȘEDINTE PER ARAD – POLITICA ECOLOGISTĂ ESTE O VARIANTĂ CÂȘTIGĂTOARE ÎN LUPTA CU EXTREMISMUL ȘI BIROCRAȚIA

Sunt nori negri pentru Uniunea Europeană. Alegerile legislative din Suedia, care s-au desfășurat la 11 septembrie, au provocat un adevărat cutremur în rândul suedezilor. Cîștigând 20 la sută din voturi, Democrații Suediei (DS), partid de extremă dreaptă, de sorginte neonazistă, a devenit, după social-democrați, al doilea cel mai mare partid, și fără sprijinul acestuia nu se poate forma noul guvern. Acum 12 ani, obținea puțin peste cinci procente. Tradițional, Suedia era o țară cu guverne de centru-stânga, unde politica social-democrată se aplica pe scară largă – este cunoscut sistemul de impozit progresiv, care sancționează dur marile averi –, sindicatele sînt puternice, există o atitudine pozitivă față de LGBTQ, iar țara și-a deschis larg porțile pentru imigranți. paradoxal, acestea sunt și unele din motivele pentru care extrema dreaptă a reușit un scor istoric.

Giorgia Meloni, lidera partidului de extremă dreapta Fraţii Italiei (FdI), care s-a clasat pe primul loc la alegerile legislative de duminică, revendică șefia noului guvern și subliniază că „italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta”. Rezultatele parțiale au arătat că blocul de dreapta condus de Fdl ar avea o majoritate solidă în ambele camere ale parlamentului din Italia. După numerotarea voturilor din mai mult de 97% din secții, reiese că Frații Italiei conduc cu peste 26%, în creștere cu 4% față de ultimele alegeri naționale din 2018. Fratelli d’Italia a cunoscut o creștere vertiginoasă a popularității de la înființarea partidului în 2012, rezonând cu pături ale electoratului italian preocupate de imigrație, economie, locuri de muncă și nivel de trai — provocări permanente pentru Italia (și chiar pentru întreaga Europă) pe care partidul s-a angajat să le abordeze. Atât Fratelli d’Italia, cât și celălalt partid din coaliție, Lega, au nuclee naționaliste, exprimând diverse propuneri eurosceptice în trecut, pledând chiar pentru părăsirea Uniunii Europene la un moment dat — deși poziția lor vis-a-vis de această temă s-a domolit de atunci. Fratelli d’Italia a militat pentru o slăbire a puterii UE, mai puțin birocratică și a promovat Legea italiană în problemele interne.

Această recrudescență a extremei drepte naționaliste, în foarte multe țări ale blocului comunitar UE, arată un euroscepticism pronunțat și foarte puțin nuanțat. E vorba, de fapt, de o opoziție organică față de greșeli repetate ale birocrației de la Bruxelles, greșeli care, din păcate, se plătesc de către eurocontribuabili. Vorbim despre bâlbe economice grave ale Uniunii, de o ipocrizie generalizată, de o dublă măsură, cu state de categoria A și B, de politici comunitare care favorizează doar unele state în detrimentul altora, de situația migrației din țările necomunitare,  despre criza COVID, cu tot ce a adus, despre criza energetică, fără vreo soluție clară din partea UE, despre agenda LGBTQ, care devine oarecum un trend, mai mult decât un drept inerent minorităților sexuale.

Problema extinderii extremismului naționalist este o problemă cu adevărat paneuropeană, și este un semnal clar că se cere o schimbare de paradigmă, o schimbare de anvergură în politică. De aceea, trebuie amintită calea verde, calea ecologistă. O cale a respectului față de valori, fără a elimina progresul. O cale a patriotismului fără interferențe bigote. O Europă a națiunilor, fără categorisiri și etaje. O Europă curată, la propriu și la figurat, fără deșeuri toxice, atât ca material, cât și ideologic. Ecologiștii luptă pentru o lume curată, o lume bazată pe cinste, respect și adevăr. Și muncă, foarte multă muncă.

Necesitatea reformării clasei politice nu se oprește la malurile Dâmboviței. Lupta cu extremismul nu se face din birourile unor birocrați rupți de lumea reală. Revoluțiile nu se fac din birouri.