#Interviu. AVEM NEVOIE DE ECHILIBRU ȘI DE UN PARCURS

Interviu cu SERGIU BÎLCEA

Eram curios să am o discuție cu Sergiu. Înainte de a-l cunoaște, mi-era ca apa sfințită. Și, exact ca apa sfințită, avea nevoie de un pic de busuioc. Ne-am întâlnit în oraș și am mâncat un risotto împreună. Discuția a mers ca fructele de mare la orezul aborio. Ușor.

Ziceai ceva de substanță și asta era interesant.

Sergiu Bîlcea: Trăim într-o societate în care toată lumea se uită la partea exterioară. Cine mai are timp să se uite la substanță, la direcția unui om, la ce construiește un om? E foarte complicat din punctul acesta de vedere. Toată lumea vrea rezultat rapid, toată lumea etichetă, toată lumea vrea anumite lucruri. Cred că ne uităm la bunăstarea unui om, dar nu ne uităm și la faptul că de multe ori e modest și în îmbrăcăminte, și în comportament și într-un anumit tip de ieșire. Cred că asta vine cu timpul. Știi, înainte de ’89 eram nemâncați, eram flămânzi de toate, iar de acum avem chestia asta de a fi tot timpul mâncați, îmbrăcați cu etichetă, nu ne uităm la lucrurile simple.

Chestia cu mâncați, cred că e de fapt umflarea senzorialului. Să îți dau un exemplu: mă duc la socrii la grătar, luăm atât de multă mâncare cât pentru jumate de stradă. Nu avem cum să mâncăm atâția mici, nu poți să mănânci 20 de mici. M-am chinuit, dar nu merge. Ce vreau să te întreb eu pe tine, de fapt, și ai perfectă dreptate cu formele fără fond, crezi că aici vin unele lucruri care nu ni se potrivesc?

Sergiu Bîlcea: În general lumea își alege o direcție în viață, sub o formă sau alta, în funcție de ce vede în jurul ei. Ne uităm la învățământ că sub o formă sau alta în ultimii ani ne-am dus foarte mult după diplomă, nu ne-am dus foarte mult după învățământ, ne uităm la sănătate că vrem să rezolvăm o problemă, dar nu rezolvăm problema din sănătate, sistemică, vrem rezultate de la orice administrație dar nu facem o reformă a adminsitrației. Căutăm prea rapid rezultatele finale și nu căutăm de fapt modurile prin care să îmbunătățim mecanismul. Căutăm să avem haina elegantă pe noi, dar nu căutăm să câștigăm acea haină prin muncă și o legătură strânsă cu noi. Cred că schimbarea în România ultimilor 30 de ani, schimbarea asta de la celălalt e mai importantă decât schimbarea noastră. Nu lucrăm la schimbarea noastră atât de mult pe cât ar trebui.

Și unde crezi că trebuie să fie schimbarea asta, după părerea ta?

Sergiu Bîlcea: Schimbarea va fi în primul rând în generații, în schimbul de generații, pentru că în primul rând generația tânără are o altă atitudine, nu are frica pe care o aveam noi acum 20-30 de ani când am dezvoltat…

Tu câți ani ai?

Sergiu Bîlcea: 39, în octombrie.

Mulți înainte, să fie bine. Eu am 47. Eu am prins Revoluția. Am fost acolo. Am strigat și eu „Jos Ceaușescu!”, mi-au murit niște prieteni în Revoluție, lângă mine. Eu nu am murit pentru că am reușit cumva să mă arunc mai repede jos, că la final despre asta e vorba. Și fac de multe ori o legătură între chestia asta ș ice se întâmplă azi. Poate câteodată e bine să te arunci pe jos, la un moment dat. Știi?

Sergiu Bîlcea: E adevărat. Doar că tinerii… Eu în ’89 aveam 9 ani, prea tânăr.

Eu aveam 18.

Sergiu Bîlcea: Da, erai totuși conștient de ce se întâmplă, mie mi s-a părut Revoluția ca un film hollywoodian.

Dar, a fost o mânărie. S-a văzut în timp că toată povestea a fost o mânărie. Întrebarea mea este de ce încă mușcăm atât de mult la manipulare?

Sergiu Bîlcea: Pentru că te uiți pe sondaje. Nu știu dacă neapărat pot să îți dau un răspuns la chestia asta. Dar, uită-te pe sondaje. Ce vrea românul? Nu vrea să schimbe un sistem, să se dezvolte personal, nu vrea să dezvolte comunitatea. Vrea pensii și salarii mai mari. Ceea ce e corect până într-un punct pentru că sub o formă sau alta are nevoie de bună-stare. Dar nu își pune întrebarea cum să ajungă la bună-stare. Eu sunt ferm convins că generația aceasta și a mea de politicieni și antreprenori vor reuși încet, încet, să facă un pas. Nu poți schimba tot pentru că trebuie să recunoști, în viață nu poți schimba tot, dar vei face un pas.

Tu vii din sectorul privat.

Sergiu Bîlcea: Da.

Asta ar trebui să fie un plus, pentru că înțelegi ce se întâmplă în sectorul privat. O mare parte din oamenii care au legătură cu administrația, și asta o spun în cunoștință de cauză, aud de sectorul privat ca și cum ar fi „ceva”.

Sergiu Bîlcea: Eu am privit toată povestea asta cu administrația și cu vicepreședintele de Consiliu Județean, din prisma unei provocări. O provocare care vine de la un om care a stat aproape 20 de ani în zona privată și a construit și avea nevoie de două lucruri: ori să își facă un alt business, să se dezvolte, ori sub o formă sau alta mergeam la zona de carieră. Și cariera, nu știu. A venit o oportunitate și am luat cariera. Pentru că într-un singur business, vrând nevrând, la un moment dat există o monotonie și să zic o plafonare. Atunci, a venit această propunere de vicepreședinte de Consiliu Județean pe care am acceptat-o. Vreau să spun că atitudinea se vede din proiecte, pentru că pe zona de infrastructură CJ nu a ratat niciun proiect. La finalul mandatului voi putea spune cu mândrie, că deși poate nu vor fi finalizate toate proiectele, dar niciun proiect european pe care l-am demarat nu a fost să spun, închis, declarat neeligibil. Oricât de mult te-ai lupta tu de la Arad, respecți regulile de la București, iar România trebuie să își pună întrebarea. Că tot discutam de sistem, cum reușește să facă descentralizarea și o parte regionalizare. Pentru că Uniunea Europeană intră în următorii ani într-o negociere cu regiunile, cu entitățile mai mari de 800 mii locuitori.

Și banii…

Sergiu Bîlcea: Și banii la București. Antreprenorul ce trebuie să facă în momentul de față? El produce, are un mediu economic mai bun, mai rău în funcție de moment, dar antreprenorul are nevoie de predictibilitate și în plus are nevoie de un culoar de investiții, iar statul este cel mai important jucător. Dacă statul știe să își folosească investițiile pentur a crea piramida economică, în acel moment și antreprenorul are de câștigat pentru că i se deschid oportunități. Și masa se face mai mare, din toate punctele de vedere. Aici e marea problemă. Noi nu am lucrat la masă, să o facem cât mai mare, să aibă loc toată lumea, și atunci antreprenorul face un pas, face un pas și clasa de mijloc care se formează. Asta nu am făcut noi în momentul de față, să lucrăm instituțional pe paliere. Aici, te lupți cu proiectele, încerci să faci maxim, dar până la urmă, tot de la București dintr-un pix pot să îți vină cote defalcate din TVA, dau pot să nu îți vină. Și aici e o mare problemă, consider că generația mea de politicieni trebuie să facă un pas, eu sunt conștient că nu pot rezvolta toate lucrurile, dar un pas trebuie făcut. România trebuie să se modernizeze într-un stat care nu mai ține cont de ce s-a întâmplat acum 30 de ani. Repet, sănătate, învățământ, adminsitrație și așa mai departe, pentru că sănătatea și învățământul sunt pe primele locuri.

Apropo de deFALCAre? Te bagi pe Primărie?

Sergiu Bîlcea: E complicat pentru că fac parte dintr-o echipă care vrea să câștige în 2020, care are un primar în acest moment. E adevărat că poate fi și un final de ciclu după 4 mandate pentru primarul Falcă, dar în momentul de față trebuie să recunoaștem: Sergiu Bîlcea nu are nici notorietatea și nici nu e, poate, omul politic cel mai importnat din Arad. Trebuie să recunoaștem că sunt nou aici, doar din 2016 sunt într-o poziție importantă și va trebui ca echipa formată în 2020 în jurul unui candidat să câștge. Dacă partidul va spune că sunt eu sau nu, rămâne de văzut.

Deci ăsta e un răspuns diplomatic, pe sistemul s-ar putea, e posibil. Hai să merg eu și să fiu și mai diplomat. Posibil sau probabil?

Sergiu Bîlcea: Să îți mai spun și altceva. Sunt președintele Organizației Municipale, mi-am asumat acest lucru. La un moment dat în ierarhia politică, cel care are „povara cea mai mare” va trebui să își asume și lupta cea mai mare.

Bun, am înțeles. Trecem de la asta. Ce părere ai de toată violența asta din spațiul public, legată de politică? Și de demonizarea unora, gen Iohannis sau Dragnea, care sunt „bau-baul” cuiva, și mai ales de chestia asta că a apărut o formațiune nouă, cu care eu am o problemă psihică cu ei întrucât sunt numai pe rupt și distrus.

Sergiu Bîlcea: Ce se vinde sau ce tip de presă se vinde cel mai bine în România la momentul actual? Presa de scandal. Românul vrea să vadă conflict, românul vrea să vadă un anumit tip de eroi și demoni. Oamenii vor să împartă lucrurile în alb și negru. Aici vorbeam de substanță. În momentul în care un om face parte dintr-o societate echilibrată, el va fi echilibrat cu el însuși și și el…

E absolut normal.

Sergiu Bîlcea: Extremele vor exista oricând. Doar că la noi extremele sunt tot mai deschise, cumva tot mai spre mijloc. Aici va trebui să lucrăm din punct de vedere al normalității. Normal că nu sunt de acord, dar îți mai spun și altceva, spuneai de un anumit tip de formațiune care se naște, în general oamenii care vor să meargă la luptă, s-ar putea ca la un moment dat să se lupte între ei și acela va fi un moment în care dacă nu sunt echilibați și nu respctă, în primul rând, organizația din care fac parte cei care sunt în jurul lor, la un moemnt dat vor intra într-un conflict. Ceea ce deja se și întâmplă parțial. Pentru că dacă intri în politică și nu știi că trebuie sub o formă sau alta, să dai timp, să dai energie, să te expui, să știi că există niște lucruri care în relația cu cetățeanul sunt importante, dar și mai mult trebuie să duci plus-valoare. Dacă nu vei face acel lucru, și nu e smplu să aduci plus-valoarea care vine odată cu experiența. Gândiți-vă ce ar însemna ca mâine… mie mi-a fost greu, recunosc. În 2016 să intru într-o instituție ca și Consiliul Județean, cred că mi-a trebuit ceva timp să știu bine cum se desfășoară lucrurile, nici acum poate nu știu, mai am de învățat, dar să emit tot felul de judecăți de afară mai ales. Avem nevoie de echilibru și mai ales de un parcurs. Nu poți să pui oameni în funcții publice fără să aibă un parcurs profesional sau politic. Fără acest parcurs oamenii vor avea o putere de decizie pe care nu vor ști să o folosească.

Interesantă accepțiunea. Spuneai că poporul român are nevoie de scandal.

Sergiu Bîlcea: Are nevoie de un conflict, are nevoie de eroi și de demoni, are nevoie de protectori.

Noi avem un complex mesianic, în sensul că noi ca popor avem nevoie de unul care să ne salveze. Citești Goga și îți dai seama: vai, să vină ăla să… avem încă nevoia de un tătuc. Cum schimbăm chestia asta, pentru că asta e substanța, pentru că dacă asta se schimbă, se schimbă tot.

Sergiu Bîlcea : Standardul și nivelul de trai al românilor au crescut, iar încet, încet cu creșterea locurilor de muncă, cu dezvoltara economică probabil că încet, încet, nevoile se vor transofrma și atunci va fi momentul în care vor reuși aceste lucruri. Dar e complicat. România cum să o schimbi? Prin fapte. Descentralizând-o, regionalizând-o, investind în continuare în aceste lucruri și, Basil, ne uităm la agenda publică ea conține doar niște teme, de multe ori false. S-a vorbit atât de mult de justiție, dacă e nevoie de o schimbare, fă schimbarea. Dacă ești hotărât că schimbarea aceea va produce bine, va produce echitate și echilibru. Dar nu am discutat nimic de economie și aici revin. Nu am discutat nimic de infrastructură. Se discută mult prea puțin în spațiul public și nu se iau decizii.

PSDul a făcut o grămadă de lucruri, numai rele, așa ziceți voi. Eu am o problemă, nicio administrație sau guvernare din România nu a făcut numai lucruri rele sau numai lucruri bune.

Sergiu Bîlcea: Corect. Dar, PSDul nu a știut să treacă peste o perioadă în România în care am avut creștere economică naturală pentru că este o creștere economică mondială și europeană, nu a știut să folosească această creștere economică pentru a crește productivitatea și economia și mai ales climatul acesta de neîncredere, pentru că a da mesaje de neîncredere, din toate punctele de vedere duce la faptul că PSDul nu știe să guverneze, iar neîncrederea în societate azi e cea mai prezentă. Nu avem încredere în noi. Nu ai încredere în tine că poți să reușești, nu ai încredere în tine că poți să mergi mai departe, nu ai încredere în ceea ce înseamnă apropierea ta, nu ai încredere în comunitate, de ce? Pentru că mesajul acesta întotdeuna întors creează neîncredere. România în ultimii 30 de ani s-a dezvoltat. Că nu s-a dezvoltat în ritmul în care vrem noi, aici toți suntem de acord. Decalajul față de nivelul european trebuie să îl reducem, ba mai mult să îl închidem. Și aici e încrederea, și aici repet: atâta timp cât decizia e la București, centralizată vom avea o problemă pentru că nevoile arădenilor nu le stabilesc cei de la București sau nevoile celor din Suceava nu sunt stabilite la București. Aici e marea problemă.

Dar uite, eu mai am o chestie. De exemplu: chestia asta cu Uniunea Europeană și cu dublul standard. Sunt curios de accepțiunea ta.

Sergiu Bîlcea : Hai să o luăm așa. Uniunea Europeană ne pune la dispoziție, și România a plătit 17 miliarde de euro în ultimii 12 ani de când a intrat în Uniune ca și cotizație. Uniunea Europeană a pus la dispoziția României o sumă de trei ori mai mare pentru dezvoltare. România a reușit să atragă aceste fonduri și să creeze dezvoltare? Sau nemulțumirea și neîncrederea cetățenilor că nu reușim să ducem la bun-sfârșit proiectele crează de fapt o limită a noastră față de UE. Dacă exista încredere noi reușeam să introducem în economie toți acești bani, ba mai mult să respectăm câteva lucruri cu anumit tip de independență, pe care celelalte state o au, și acest lucru se poate face. Cred că reușeam să fim mult mai echilibrați. Avem cel mai complicat ghid de atragere de fonduri europene din Europa. Este mai complicat decât în oricare altă țară. Acela nu l-a impus Uniunea Europeană, ți l-ai impus tu.

Dar cine l-a făcut?

Sergiu Bîlcea: Le-ai făcut tu ca și țară.

Când?

Sergiu Bîlcea: În fiecare ciclu financiar european negociezi ghiduri. 2014-2020 e negociat de Guvernul Ponta până în 2016.

2007 – 2014, negociat de Guvernul Boc.

Sergiu Bîlcea: Nu, negociat de Guvernul Tăriceanu. Pentru că acela a fost la putere până în 2008.

Ai dreptate. Dar era plin de pedelei. Care se regăsesc… în fine.

Sergiu Bîlcea: Mesajul meu e în felul următor: România și-a dorit să fie o țară liberă acum 30 de ani, o țară democrată, prosperă. Acum are șansa să facă parte din structurile pe care și le-a dorit acum 30 de ani, iar dacă vom face un pas înapoi nu vom face decât să ne întoarcem în timp. Faptul că lucrurile nu sunt perfecte ni se datorează și nouă.

Fără discuție. Omul sfințește locul.

Sergiu Bîlcea: Așa că. Nu avem decât să muncim. Să reușim să ne punem standarde înalte și să reușim să facem schimbări, dar repet, vicepreședintele CJA doar poate să acceseze fonduri, doar poate să facă parte din administrația unui județ și să acumuleze experiență pentru pasul următor.

De ce pleacă atât de mulți oameni din Arad?

Sergiu Bîlcea: Trebuie să recunoaștem că Aradul are plusuri și minusuri, ca orice oraș. Faptul că Timișoara a fost centru universitar atâția ani este o realitate care o vede toată lumea.

Avem și noi două universități în Arad.

Sergiu Bîlcea: Avem și noi două universități care eu cred că trebuie să mai treacă un pic de timp până vor fi… în primul rând oferta lor trebuie să fie reașezată, dacă dorești. Și experiența în timp va dovedi că acest lucru este important. Să reașezi oferta către studenți.

De peste tot pleacă oameni. Această migrație este una în Europa și până la urmă ne-am și dorit-o. Libera trecere, liberul parcurs în Europa trebuie să fie respectat. În Arad, eu cred că pe lângă faptul că au plecat au și venit mulți oameni. În ultimul timp avem muncitori din Vrancea, din zona de Est, avem și muncitori din Sri Lanka, Pakistan, India.

Da. Dar, asta e o altă chestie. Dacă vei ajunge primar, voi veni și voi căuta.

Sergiu Bîlcea: Întrebarea mea pentru tine: de ce crezi că voi ajunge eu primar?

Cred că te vei bate să fii primar și dacă îți faci bine campania, orice e posibil. Eu sunt un tip optimist.

Sergiu Bîlcea:Diplomat, îmi place.

Nu sunt diplomat, deloc. Sunt cel mai nediplomat dintre toți jurnaliștii arădeni, asta pentru că nu sunt jurnalist. Dar, se leagă mult de acel conservatorism al arădenilor și dacă joci bine cartea arădeanului…

Sergiu Bîlcea: Eu am copilărit la UTA, lângă stadion. Părinții mei fac parte din valul acela din anii ‘60-’70 care au venit din zona rurală, împreună cu buncii care fugeau un pic de CAP și de tot ce se întâmpla în zona rurală. Vin la Arad și fac un pas. E normal că eu sunt arădean, vreau să fac și eu un pas în familie în primul rând, pentru că întotdeauna e important să faci un pas înainte, dar doi cunosc realitățile. Recunosc și eu că îmi petreceam tinerețea pe ștrand, recunosc și eu că mă jucam fotbal pe stadionul UTA, sau că ne plimbam pe malul Mureșului, fugeam de la Ghiba Birta de la școală. Așa erau vremurile. Faptul că am jucat și fotbal la UTA, faptul că am și încercat să fac parte din această zonă. Aradul e conservator, de ce? Pentru că e format foarte mult din cei ce vin din zona rurală. Părinții mei – mama e din Craiva, și tata e de la Sintea Mare. Deci din punctul meu de vedere….Aradul în 1989 era un oraș muncitoresc.

Știu, nemții plecaseră, evreii nu mai existau de ceva timp.

Sergiu Bîlcea: Industria era mare. Exista o zonă importantă din Oltenia și Moldova care venise la Arad, exista și Orologeria și IMAR, Strungul. Era un oraș muncitoresc. Nu puteai spune în acel moment în Arad aveai o elită care să fie peste medie. Nu, Aradul e un oraș obișnuit din România care are șansa să se dezvolte mai rapid ca și celelalte prin investițiile pe care le-am avut.

Eu am o problemă cu investițiile și îmi pare rău. Dar, hai să îți spun de ce. Noi ne lăudăm cu un număr foarte mic de șomeri și e o realitate, nu?

Sergiu Bîlcea:Da.

Dacă ne uităm unde lucrează oamenii și pe ce bani lucrează, ajung la concluzia că ei câștigă foarte puțin – marea majoritate care lucrează pentru investitorii strategici sau mai puțin strategici, și dau bani la aceleași două locații, pare-se de bază pentru arădean: Lidl și Kaufland. Ce nu avem noi așa de bine dezvoltat și am o problemă cu asta pentru că am văzut dezvoltarea altor orașe din Ardeal, pentru că pot să îți spun fără nicio milă: Oradea sau Cluj, e acea mică chestie a familiei, acea mică afacere de familie, din Centru, aia unde vinde suc sau înghețată sau are un mic restaurant. Noi avem tendința să devenim oarecum foarte corporate și problema cea mare din punctul meu de vedere, nici măcar nu ar fi asta. Problema se pune că aceia se cam iau și pleacă în altă zonă unde pot să câștige și mai mulți bani și se conturează o idee foarte simplă. Bun, în ideea că vei fi primar – să alegem această variantă. Ce vei face?

Sergiu Bîlcea:Două lucruri vor fi importante în următoarea perioadă în Arad. Primul… e adevărat ce spui. Foarte multe firme din Arad sunt fostele firme din automotive care au venit aici pentru că era apropierea de graniță și costul era mic la forța de muncă. Acum, din punctul meu de vedere, am avea nevoie de investitori care să ducă lucrurile un pic mai sus. Un next level. Acela e momentul în care Aradul ar intra în următoarea etapă de dezvoltare. Un investitor sau mai mulți care să ducă muncă specializată în Arad. Un lucru care va trebui să îl rezolvăm.

Al doilea aspect, dacă vrei să dezvolți Aradul, ai nevoie de Cetate. Pentru că, în mod surprinzător, Aradul stă bine la nivelul turiștilor pentru că avem acest turism. Avem un număr important de cazări de luni până joi pentru că există acest turism industrial. Avem nevoie și de un turism de joi până duminică. În momentul de față fără a avea Cetatea în circuitul civil poți doar să organizezi evenimente.

Deci, tu îmi spui că dacă ai Cetatea problemele sunt rezolvate…

Sergiu Bîlcea: Am spus că poți să treci la următorul nivel. Avem nevoie de o mândrie a arădeanului. Omul conservator e un om mândru, orgolios. Și au nevoie de realizări astfel încât să fie mândri de ceea ce se întâmplă în orașul lor. Din punct de vedere al reintroducerii Cetății în circuitul civil cred că la acest moment Fifor a ratat o mare șansă. A fost ministrul al apărării, a avut cel mai mare buget…

Dar v-a dat Cetatea înapoi, din ce am înțeles.

Sergiu Bîlcea: Nu a dat nimic. De ce în Teleorman, Insula Belina s-a dat frumos prin Hotărâre de Guvern înapoi Consiliului Județean, iar în Arad nu ai putut să dai Cetatea? Simplu.

Bine, în Arad există o chestie. Și aici vei fi de acord cu mine și vom ajunge la lipsa de dezvoltare a Aradului. Acest război continuu pe care îl vedem și din păcate ne apasă pe noi toți, și nu doar pe mine ca jurnalist ci pe mine ca și cetățean. Știi ce zic vecinii mei din centrul orașului? – Nu îi mai sport pe niciunul. Ăștia doar se ceartă ca orbii. Am citit ce s-a întâmplat la ceva dezbatere unde s-au certat doi consilieri locali și primarul. Oamenii nu știu dacă vor scandal, nu la nivelul acesta.

Sergiu Bîlcea: Există anumite argumente pro și contra. Dar am și eu o întrebare, când spui că reprezinți un oraș, e adevărat că nu îi cunoști pe toți, că nu ai cum, dar ești într-o poziție atât de mare, atât de înaltă, ca și ministru al apărării și ce faci? Nu iei nicio decizie pentru Arad. Aici e marea problemă. Dacă vrei să pari un om care dăruiești atunci dă drumul la ce înseamnă această Cetate. Întrebarea mea este: pentru Cetate ai nevoie de bani foarte mulți. În următorul ciclu financiar 2020-2027 care este prioritatea Aradului, din punctul lor de vedere? Din punctul meu de vedere prioritatea era și este – că eu totuși sper că centura de Sud-Est, închdierea inelului de Centură, va demara până în 2020 – din punct de vedere al documentelor și finanțării, dar Cetatea nu era o variantă corectă?

Tehnic trebuie să te implici, să faci ca orașul acesta să arate cumva.

Sergiu Bîlcea: Sunt trei proiecte mari pe Centru.

Nu-mi vorbi de regenerare urbană, te rog. Te rog mult.

Sergiu Bîlcea: Nu, nu. Vorbim de schimbarea țevilor – canalizarea, pe banii primăriei – refacere totală a trotuarelor, a zonelor verzi, a carosabilului – din banii de excedent, a treia zonă, fiind deja un număr foarte mare de imobile care vor fi reabilitate în acest an și anul viitor. Ceea ce înseamnă că în următorii doi ani, pentru că aceste lucrări nu pot fi făcute într-un singur an, din trei proiecte, centrul Aradului va arăta așa cum spui tu. Dar întrebarea mea este: dorim să facem parcarea în Piața Avram Iancu, e nevoie de locuri de parcare. Suma e destul de mare și Primăria a dorit un parteneriat public-privat cu o firmă care să construiască parcarea și să o gestioneze până la recuperarea investiției. Aveam nevoie acolo, fiind vorba de o investiție patrimonială, de votul celor de la PSD. Cine blochează un vot simplu?

Putem să discutăm și despre asta. Dar, acum voi pune întrebarea aia mișto: firma și aici poți să îmi răspunzi sau nu: firma aceea e o firmă de casă?

Sergiu Bîlcea: Nu există firmă de casă pentru că în momentul de față există o problemă cu forța de muncă și cu firmele în Arad. E o presiune foarte mare pe tot mediul privat pentru că în ultimii doi ani au crescut exponențial cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu utilitățile, furnizorii au crescut prețurile, iar în momentul de față există la orice contract, cumva speri că va veni cineva și nu va rămâne licitația fără oferte. Și să îți dau un exemplu: drumurile de la Consiliul Județean. La începutul mandatului când nu erau foarte multe proiecte, aveam undeva 12-15 oferte, acum avem 4-5, maxim. Există o lipsă a forței de muncă și tot ce s-a întâmplat în România în ultimii doi ani, din 2016 aproximativ, a făcut ca un om politic să fie total inconștient dacă rezolvă anumite chestii, sau mai merge după vechi metehne.

O ultimă întrebare: dacă ar fi să alegi, ca și colegi de cameră… ai variantă – Liviu Dragnea sau Tudorel Toader. Cu cine ai dormi?

Sergiu Bîlcea: Sigurat cu Dragnea. Dar nu unde e acum.

Mulțumesc.

Atât.