LA CUMPĂNA DINTRE ANI

Un titlu de cacao ca ăsta nu te face să vrei să citești în continuare. Dar, cum zice Vinnie Paz, back to the hardcore. E primul revelion din viață pe care mi-l petrec simgur. Singur cuc. Chiar, oare de ce îi spune singur cuc? Oare pentru că numitul cuc e singur și singuratic, sau are o conotație mai adâncă? Cui îi pasă, de fapt? Am reușit să semirepar telecomanda de la televizor. Așa că pot vedea, de anul nou, documentare germane despre insule înghețate din nordul Suediei. Oameni care stau izolați, la dracul în praznic. Măcar eu stau singur în centrul orașului. E o chestie. Ca la chefurile din adolescență, singur într-o cameră plină de oameni. Dacă nu spuneam ceva trăznit, dacă nu eram haios și spiritual, dacă nu deranjam, nu se prindea nimeni că exist. Asta a rămas cam la fel.

Vine un an nou. Înseamnă că am mai prins o rotație completă în jurul soarelui. E de bine, cred. Toți fac tot felul de rezoluții, dar de mâine. Acum sunt ocupați să-și etaleze fericirea pe rețelele sociale. Oameni veseli, machiaje cu tona, mai bine sau mai puțin bine realizate, ca să ascundă ce trebuie ascuns. Riduri, boală, gol, dezamăgiri. E fain revelionul, te face să crezi că lași totul în urmă, că ai un fresh start. Alcoolul ajută, că nu te prinzi așa ușor că nu-i așa, de fapt. Îmi gătesc paste cu ton. Că e pește, și pe mine m-a lovit foamea și superstiția, dar mai ales foamea. Vine un an interesant, măcar să intru sătul în douăzeci douăzeci.

Chiar, ce va fi anul ăsta? Avem două ture de alegeri, vor fi o grămadă de adunări populare, promisiuni, fonduri deblocate ca prin minune, pomeni electorale. Sănătoși să fim. Apoi, din decembrie, se va așterne liniștea. Acea nefirească liniște de după alegeri. Între aceste evenimente, oameni se vor naște, vor muri oameni, mai sunt 108 zile până la paște, oamenii se vor bucura, vor suferi, vor uita și vor vota. Unii dintre ei. Începe o altă tură inexorabilă în jurul soarelui. Lumea merge înainte, pământul se învârte tot timpul, chiar și acum, când privesc din curte la artificii.

Vecină-mea de la unu îmi urează la mulți ani. Stă la geam și filmează spectacolul de lumini. Îi trimite filmarea lui fii-su. Ăla stă în Bujac, are ceva pensiune și și-a luat o Mazda nouă. Flashback la anul care tocmai a trecut. Mă uit cu pace în urmă, bucuros că sunt mai bucuros decât acum câteva ore. Intru înapoi în casă. Pășesc cu dreptul, că trebuie să pășești cu dreptul în noul an. Iau farfuria de paste și mă pun în pat. Gheața de pe insule are 58 de cm grosime. Poți trece cu camionul. Oare ce voi face anul ăsta? Dar mâine? Telefonul vibrează. Mesaj. Fie ca noul an…