PNL 2020
vineri, 20 noiembrie 2020

MIHAELA NĂDĂBAN, CANDIDAT PER LA SENATUL ROMÂNIEI: PĂDURILE SUNT UN IZVOR DE BOGĂȚIE ȘI SĂNĂTATE

de Basil Mureșan

Încălzirea globală este, fără nici o îndoială, cea mai dezbătută problemă de mediu la ora actuală la nivel mondial, însă problema de mediu cu adevărat serioasă o reprezintă dispariția pădurilor, ea fiind atât o cauză a încălzirii globale, cât și o consecință a acesteia, deoarece pădurea absoarbe cantități imense de dioxid de carbon, iar în momentul defrișărilor toată cantitatea absorbită revine în atmosferă, sporind astfel cantitatea de gaze cu efect de seră.
Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii climatului, la intensificarea vitezei vânturior şi la apariţia inundaţiilor catastrofale.

Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare alt ecosistem natural.

Importanţa crescută care se acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural sau divers umanizat, după parerea mea se explică tocmai prin mulţimea efectelor negative ale acestui impact, ale urbanizării şi industrializării accelerate şi a folosirii intensive a resurselor mediului, care au dus la eroziunea solului, alunecări de teren, torenţialitate accelerată a apelor curgătoare, inundaţii, agravarea secetei, secarea sau reducerea drastică a debitelor reţelei hidrografice, înrăutăţirea climei în general, formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon, poluarea apelor şi solului, poluarea fonică.

Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.
Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului moderat al debitelor apelor curgătoare;
Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii.

Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.

Retenţia însemnată a precipitaţiilor în coronament, topirea lentă a zăpezii, reţinerea însemnată a apei în litieră şi orizonturile humifere ale solului, puternicul drenaj biologic al solului şi consolidarea profundă a acestuia fac din pădure cel mai bun scut protector al integrităţii terenurilor forestiere.
Rărirea puternică sau dispariţia pădurii, în asemenea situaţii, se soldează de cele mai multe ori- mai ales în anii bogaţi în precipitaţii – cu punerea în mişcare a terenului pe grosime însemnată, prin procese de eroziune accelerată, alunecări, surpări, mai ales pe terenurile în pantă cu stabilitate slabă, alcătuite din argilă, marne argiloase şi nisipoase, nisipuri, pietrişuri, care la anumite grade de umezire formează veritabile „ paturi de alunecare”.
Pădurea are un rol important în ameliorarea şi restaurarea solului afectat sau distrus prin eroziune şi alte procese de degradare.

Influenţele favorabile ale pădurii asupra climatului se manifestă cu intensitate remarcabilă în special în reflectarea, diminuarea pătrunderii şi absorbţiei radiaţiilor, atenuarea extremelor de temperatură, distribuţia precipitaţiilor, reducerea evapotranspiraţiei, creşterea umidităţii atmosferice, atenuarea intensităţii vânturilor.
Cercetările au stabilit că pădurile au cea mai mare capacitate de absorbţie a radiaţiilor faţă de alte categorii de folosinţă a terenului(culturi agricole, pajişti, etc).

În  înteriorul masivelor plantate, împădurite, zgomotul scade cu circa 20%. Spaţiile mari, deschise din mijlocul masivelor plantate măresc intensitatea zgomotului. De asemenea, plantaţiile în aliniament, de-a lungul străzii, reduc intensitatea zgomotului.
O altă consecinţă a defrişărilor forestiere o reprezintă fenomenul de înmlăştinare. Acesta este rezultatul acumulării unor cantităţi excesive de apă, fie sub formă de apă freatică – când nivelul apei din sol ajunge la suprafaţă, fie de apa din precipitaţii când straturile impermeabile ale solului împiedică pătrunderea apei în adâncime, provocând stagnarea ei la suprafaţă, până la evaporare. Acest fenomen apare mai frecvent în subzona molidişului, în arboretele de molid, şi în subzona stejarului, arboretelui de cer şi gârniţă.

Pădurile trebuie protejate !

Pădurea furnizeaă cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultură, este preluat din atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie).
Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului.
Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.
Filtrează apa provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.
Reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în coronament şi litieră şi cedarea acesteia treptat.
Este o sursă încă puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale.
Reprezintă un sistem ecologic complex care adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici.

Partidul Ecologist Român propune o viziune corectă  asupra impactului pădurilor în viața noastră, prin tratarea cu respect a acestui valoros izvor de bucurie și sănătate.

Votați poziția 10 ! Votați PER !

Distribuie articolul
Contrapunct News Logo