Schimbări decisive în structura SRI
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a renunţat, în urmă cu ceva timp, la organizarea judeţeană a unităţilor teritoriale, înfiinţând 11 direcţii regionale de informaţii (DRI) cu competenţe legale pe zona mai multor judeţe. Concret, măsura a fost luată pe 1 septembrie, dar anunţată oficial pe 9 octombrie. Ştiri pe aceeaşi temă SRI, obligat să-i dea lui Horea Uioreanu corespondenţa cu DNA din dosa… Astfel, în locul unităţilor judeţene, în prezent, există câte două direcţii regionale în Moldova şi Transilvania şi câte o direcţie în Dobrogea, Bucureşti, Muntenia, Oltenia, Centru (Braşov) , Banat şi Maramureş. SRI susţine că acest concept de organizare a fost atent testat înainte de a fi implementat. “Soluţia reorganizării a fost validată în cadrul unui proces de testare în format pilot ce a avut loc pe parcursul anului 2018. Prezenţa şi îndeplinirea misiunilor Serviciului vor fi asigurate în continuare pe întreg teritoriul României, noul format fiind menit să ofere cadrul instituţional pentru adaptarea activităţii SRI la dinamica ameninţărilor actuale. De asemenea, un obiectiv important al reorganizării în format regional este reprezentat de optimizarea fluxurilor de informare către beneficiarii legali”, arată SRI într-un comunicat.
Fostul director al SRI, Costin Georgescu, consideră că regionalizarea activităţii serviciului de informaţii este benefică pe mai multe planuri. “În primul rând, baronii locali nu sunt prea veseli după această reorganizare pentru că, în principiu, ei vor să aibă oamenii lor în direcţiile locale ale serviciilor ca să poată ţine totul sub controlul. Iar acest lucru nu se mai întâmplă în prezent. Practic, prin această reorganizare, conducerea SRI le-a dat o lovitură acestor baroni, a creat o armă împotriva acestor potentaţi locali. În oraşele astea mai mici toată lumea se cunoaşte cu toată lumea şi, de cele mai multe ori, se acţionează pe principiul <>. Ideal ar fi să se facă pasul următor şi ca şefi de direcţii regionale să fie aduşi ofiţeri din cu totul altă zonă geografică. Atunci legăturile se vor rupe definitiv. Sigur, mai rămân legăturile ofiţerilor operativi cu factorii de decizie locali, dar eventualele disturbări ale fluxului informaţiilor vor fi minime pentru că totul va trece prin mâna şefului de direcţie regională care decide ca atare”, precizează expertul în intelligence.
În plus, Costin Georgescu spune că în acest fel fluxul informativ va fi mai rapid, iar serviciul va face şi ceva economii. “Informaţiile vor ajunge în timp real la factorii de decizie din zonă pentru că nu vor mai face drumul până la Bucureşti şi înapoi. Apoi, se micşorează aparatul administrativ. De exemplu, într-o direcţie regională va exista numai un serviciu financiar, în loc de trei sau patru câte existau până acum, câte unul pentru fiecare judeţ”, a subliat fostul director al SRI.
Competenţele celor 11 direcţii regionale de informaţii • DRI Moldova Nord, cu competenţe în judeţele Iaşi (sediu principal), Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui; • DRI Moldova Sud, cu competenţe în judeţele Galaţi (sediu principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea; • DRI Dobrogea, cu competenţe în judeţele Constanţa (sediu principal), Călăraşi, Ialomiţa şi Tulcea; • DRI Bucureşti, cu competenţe în municipiul Bucureşti (sediu principal), judeţele Ilfov şi Giurgiu; • DRI Muntenia, cu competenţe în judeţele Prahova (sediu principal), Argeş, Dâmboviţa şi Teleorman; • DRI Oltenia, cu competenţe în judeţele Dolj (sediu principal), Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea; • DRI Centru, cu competenţe în judeţele Braşov (sediu principal), Covasna, Harghita şi Mureş; • DRI Transilvania Sud, cu competenţe în judeţele Sibiu (sediu principal), Alba şi Hunedoara; • DRI Banat, cu competenţe în judeţele Timiş (sediu principal), Arad şi Caraş-Severin; • DRI Transilvania Vest, cu competenţe în judeţele Cluj (sediu principal), Bihor şi Sălaj; • DRI Maramureş, cu competenţe în judeţele Maramureş (sediu principal), Satu-Mare şi Bistriţa-Năsăud.