Tipul comunistoid

E tipul acela care dă indicații, care le știe pe toate, care vrea să ia el toate deciziile, chiar și pe cele mai mărunte, acela ferm în convingerea că este de neînlocuit, suficient de limitat și arogant să nu sesizeze cât este de redus, dar cu evidente competențe organizatorice venite de credința că toți cei aflați în subordinea sa sunt acolo să slujească promp și fără crâcnire sarcinile care le revin pentru binele instituției pe care o păstorește, el fiind singurul responsabil și competent.

Manageri grozavi chemați să dirijeze încontinuu, în cele mai mici detalii activitatea fiecărui angajat care este astfel redus la un nimic, la un roboțel care nu poate decât să execute, să înghită ocările oricăror nereușite, să rabde, să nu spună nimic, să nu aibă opinii fiindcă astea nu pot fi decât ridicole.

Manageri care prin controlul maxim pe care-l impun, prin respingerea consultării idioților din subordine nu fac altceva decât să limiteze potențialul instituției pe care o conduc la propriul nivel. Oameni frână.

Mă întreb care este profilul managerului în instituțiile statului, centrale sau locale? Nu văd din informațiile pe care eu le am să fie mulți manageri care să aibă un alt profil decât cel de tip comunistoid.

Întrebarea ar fi însă alta: cine pune pe astfel de funcții specimenele astea, cum reușesc ele, specimenele, să convigă șmecherii din politică să-i numească pe funcții de manageri in instituții de stat sau cu capital de stat?

Gala F. Martin