UN TATUAJ E O ALEGERE PE VIAȚĂ Interviu cu Caius Hella, artist tatuator

E nouă dimineața. Sunt la mine pe terasă și-mi beau cafa cu un tip ciudat. E plin de tatuaje, e extrem de calm, ciolănos, de-ăla cu arderi metabolice pe reactor nuclear. Exact inversul meu. Bem cafea și ceai verde, fumăm și povestim. Înainte de a da drumul reportofonului, vorbim despre prostiile pe care le-am făcut la viața noastă. Pățești. Și, cu toate astea, omul din fața mea, care a trecut prin iad, are puterea să râdă. A avut puterea de a o lua de la capăt. De la minus. Tuturor ne plac poveștile cu a doua șansă, dar Caius Hella are povestea scrisă pe propria piele.

Tu ești Caius. Și tu faci tatuaje și le faci bine. Adică, am văzut. Chiar am văzut rezultatele muncii tale. Cum te-ai apucat?

CAIUS: Cum m-am apucat? Nevoia de bani. Am lucrat doi ani la o firmă și nu aveam bani să merg la un film.

Pentru că societatea din punct de vedere declarativ îți dă șanse, dar practic nu. E exact ca și povestea cu sinceritatea, să spunem într-o relație între un tip și o tipă, declarativ e bine să fim sinceri. Practic, dacă faci asta nu e bine și nu există.

CAIUS: Trist dar adevărat.

Și te-ai apucat să faci tatuaje.

CAIUS: Da. Venit așa, peste noapte. Am luat 2.000 de euro împrumut. Cineva din Germania m-a ajutat, că n-am avut de unde să știu ce mama naibii îmi trebuie.  Am dat comanda, a venit și am întins-o așa pe două paturi și nu știam ce fac toate. Și am început să întreb tatuatorii locali. De la doi mi-am luat „ignore”.

E normal. Gândește-te că le poți fi concurență. Nimeni nu vrea concurență. Noi suntem sclavii monopolului. Ideea de monopol ne place: numai eu să fac acel lucru și-atunci pot să fac ce fac chiar și prost.

CAIUS: Nu știu. Eu pur și simplu ador cum am picat așa ca din cer în viețile lor.

Asta e o chestie minunată. Îți dă o anumită satisfacție că ești mai bun ca și alții.

CAIUS: Nu cu asta mă hrănesc. Că dacă era să fie așa aveam bani mulți până acum. Dar nu am. Înțeleg oamenii. A venit ieri un copil la mine să îi fac un trandafir, pe 300 de lei. Eu am plătit 400 de euro pe trandafirul pe care îl am pe mine. Dar el lucrează pe 1.600 de lei, fără părinți, fără nimic. Păi cum pot să îi cer?

Poți, dacă vrei să faci bani. Crezi că empatia e secretul?

CAIUS: Nu neapărat. Cred că tatuajele trebuie să fie accesibile pentru toată lumea, la aceeași calitate. Și eu am fost sărac și mi le-am dorit și am strâns bani și mi-am făcut 30 de tatuaje la aceeași persoană și niciodată nu a vrut să lase mai puțin.

Câte tatuaje ai?

CAIUS: Am. Pe tot spatele, pieptul, brațele.

Asta e o piață emergentă, adică tot mai multă lume își face tatuaje. De ce crezi?

CAIUS: Bine, în cazul saloanelor e un business. Mie, în schimb, îmi place foarte mult când vine o persoană și simt că pot discuta cu aceea persoană. Sunt unii cu care chiar nu ai ce să vorbești. Mie îmi place să discut despre modele, despre ce vor să își facă, să le explic, despre locație. De ce e mai bine acolo sau dincolo. Nu poți să pui un tatuaj pe tine așa pur și simplu. E o alegere pe viață și mie îmi place să spun să mi-am câștigat o reputație foarte faină pentru chestia asta. Pe când la salon nu au timp să facă asta.

Da. Acolo te duci și spui: vreau să îmi scrii „I love Maria”. Și gata. Next.

CAIUS: Da.

Unde ai locul tău?

CAIUS: Acasă. Am stat într-o garsonieră foarte mică cu nevasta mea. Doar ea a avut încredere în mine. Îți dai seama ce curaj.

Nu e vorba de curaj. E vorba de dragoste. Asta e o altă lecție pe care trebuie să o învățăm: mai găsim în viață și oameni absolut mișto.

CAIUS: M-a susținut foarte mult.

Aia e foarte important.

CAIUS: Cu toate că nu a crezut, fiindcă de multe ori poate râdea. Dar de la creion să te pui să faci tatuaje și vezi că nu te ajută nimeni, nu îți dă nimeni nu sfat. A fost puțin sceptică, dar întotdeauna alături de mine.

Femeile să știi că în general sunt mai sceptice. Au ceea ce se cheamă „instinct de cuib” și trebuie să fie sigure pe anumite chestii. Bărbații ei sunt mai tâmpiți așa de felul lor și se aruncă, se bagă, fac. Asta ne face pe noi ca specie să fim mai proști ca femeile. În primul rând noi nu naștem, ele nasc. Și atunci le-a dat Dumnezeu multă, multă minte. Noi ne băgăm în chestii, dar curajul nostru nebun a dus lumea înainte. Bine, nu am fi putut fără femei care ne țin în frâu, că noi așa curajoși eram ca și eroii ăia de au murit.

Voiam să te întreb, ai mulți clienți? Îți alegi clientela? O selectezi?

CAIUS: Nu fac ce nu îmi place și nu are logică.

Eu nu am niciun tatuaj până acum, dar îmi voi face unul numa’ așa de-al dracului, doar că e puțin mai ciudată dorința mea. Nu știu dacă prea multă lume își face o broască înțepată de un scorpion.

CAIUS: O facem.

Și unde ar trebui să îl fac și cât de mare?

CAIUS: Păi dimensiune o alegi în funcție de loc.

Și după părerea ta, așa cum vă vezi pe mine, unde ar trebui să-mi pun primul tatuaj?

CAIUS: Nu pot să îți spun unde ți-ar veni bine primul tatuaj, pentru că nu pot eu să îți spun ție mai bine îți vine cu Nike-uri decât cu Adidas. Îți pot spune „stop” atunci când greșești. De exemplu dacă vrei să îl faci pe mâini, pot să îți spun că mâinile le vei vedea în fiecare zi. Aici te poți decide dinainte. Practic tu decizi cât de repede vrei să te saturi de el: cu cât îl vezi mai des cu atât devine mai plat.

Da, totul deveni mai plat dacă îl vezi des. Eu m-am săturat de mine 🙂

CAIUS: Eu zic că ți-ar sta bine pe omoplat sau pe umăr.

Cât de tare doare?

CAIUS: Tu alegi.

Cum adică tu alegi?

CAIUS:  Adică sunt creme. Dar recomand la primul tatuaj să nu. E o experiență de neuitat. Nu e „măcelăreală”. Și după primul tatuaj devine cumva o boală.

Cunosc apropiați care au 4-5 și continuă să și le facă.

CAIUS: Eu mi le-am dorit foarte mult, fiind sărac. N-am cerut pauză și nu m-am plâns. Și am făcut din asta ceva constructiv.

Cunosc o tipă care s-a tatuat 5 ore și nu a făcut pauză deloc. O tipă foarte hotărâtă.

CAIUS: Eu fac pauze dese. Nu pentru tine, ci pentru mine.

Cât durează să faci un tatuaj?

CAIUS: Depinde de tine. Tu alegi. Totul de la tine pleacă. De exemplu, al tău în cam o oră jumătate – două ar fi gata. Dar depinde, de model, de textura pielii, de cât de mult suporți. Am clienți care sunt aproape imposibili. Și îi iubesc, nu i-am dat la o parte. Din 15 în 15 minute vor pauză și reacționează, își trage mâna – de exemplu, și îți sare acul, dar trebuie să rămâi calm, trebuie să faci haz din chestia asta.

Ce va fi mai departe? Ziceai că vrei să devii lector.

CAIUS: Am fost „racolat” de Școala Evelyn din Timișoara. Pentru mine a fost mai mult decât șocant. Fiindcă mi s-a întâmplat foarte mult bine în ultimul timp și de fiecare dată eram foarte recunoscător și mă făceam foarte mic și mă întrebam: oare ce am făcut să merit chestia asta?

Asta e genul de întrebare pe care ar trebui să și-o pună foarte multă lume.

CAIUS: După trei luni după ce m-am apucat de tatuat, un personaj de la Timișoara, cu o firmă foarte mare și cu foarte mulți bani a venit la mine la Arad și în trei săptămâni mă sună: nu vrei să vii într-o seară că țin o petrecere și să tatuezi pe cine va vrea. Deci a fost spectacol. M-am simțit bine. Și a venit o tipă, foarte faină! A venit cu modelul i l-am făcut. Și îi spun: doamnă vă știu dar nu știu de unde să vă iau. Și îmi spune, păi am școală de cursuri și sunt reprezentată de la Ministerul Muncii și examinez. Și zic, aoleu… Și de acolo a plecat tot.

E o lume mică. Ce vei face tu acolo?

CAIUS: Voi preda, îi voi învăța și pe alții. Acum vedem ce voi putea face pentru că eu nu mă mulțumesc doar cu Aradul, vreau și Timișoara, tot, până la București. Mă duc peste tot. Am ambiție.

Vezi, se spune că marele secret e perseverența.

CAIUS: Da, trebuie să faci, că altfel nu ajungi niciunde.

Adevărul e că noi ne alegem crucile pe care le purtăm. Interesant, foarte interesant.

CAIUS: Eu m-am luat după acest tip de la Timișoara. Am avut o conexiune foarte bună cu el. El mi-a dat sfaturi în timp ce îi făceam un tatuaj: vinde-te!

Da. Sunt de acord, trebuie să te vinzi, dar trebuie să te vinzi inteligent.

CAIUS: Eu am datorii, dar mi le plătesc. Mi-am cumpărat din fiecare ce e mai scump, dar asta face diferența. Dacă vrei să faci performanță a nevoie de lucruri performante.

Corect. Și de talent și de  perseverență.

CAIUS: Și în momentul în care eu am simțit că am nevoie de câte ceva ca să îmi îmbunătățesc  munca, l-am luat.

Bun. Deci, acesta e primul interviu. Vom mai face unul imediat după tatuajul pe care tu mi-l vei face.

Acesta a fost Caius și veți mai auzi de el în mod cert. Mergeți și vă faceți tatuaje. Dacă eu îmi fac, puteți și voi!